Ti-ai pus vreodata intrebarea ce mananca Regina Elisabeta a Marii Britanii de reuseste sa se tina pe pozitie la o varsta la care majoritatea nici nu viseaza? Si nu oricum, ci la carma unui intreg regat, in calitate de suverana.

Desigur, o ajuta si patrimoniul genetic, mama ei incheind socotelile cu viata la onorabila varsta de 101 ani. Dar nu ajunge sa ai gene bune... Mai trebuie si o alimentatie pe masura.

Ce mananca Regina Elisabeta la fiecare masa?

Daca credeai ca are un regim special... Ei bine, credeai bine. Programul alimentar e atent organizat, iar preparatele culinare, cu grija alese. Nu degeaba se spune ca suntem ceea ce mancam.

Si tot nu degeaba, ”Her Majesty” inca e in viata si nu pare a avea intentii sa paraseasca ”scena”.

Asa cum singura a declarat, prefera sa manance ca sa traiasca mai degraba deca sa traiasca pentru a manca. Si ca sa iti dai seama, iata ce mananca Regina Elisabeta:

Mic dejun pe stil englezesc

Optiunile cu care alege sa-si inceapa ziua, insotesc ceaiul fierbinte (marca Earl Grey, fara adaos de zahar sau de lapte) si sunt destul de restranse.

De regula, prefera biscuitii, painea prajita cu marmelada sau cerealele cu fructe proaspete. Uneori consuma omleta cu somon si trufe.

Gustare cu ”grade” inainte de pranz

Se pare ca Regina se respecta si cu bauturi fine, incarcate cu niste grade. Mai exact, inainte de masa de pranz, ca aperitiv, bea un cocktail preparat cu gin si Dubonnet (un fel de Vermouth).

Il serveste cu o felie de lamaie si gheata din abundenta. Reteta nici nu e secreta, e la-ndemana in online. Obiceiul l-a ”mostenit” de la Regina Mama.

Pranz proteic si niciodata amidonoase

A doua masa principala o serveste la ora 13:00 fix. Pranzul consta in principal in carne alba sau peste, dar fara sosuri. De exemplu, poate fi pui la gratar cu salata sau peste acompaniat de spanac ori legume.

O categorie de alimente care nu fac parte din alimentatie o reprezinta amidonoasele. Ceea ce inseamna ca in bucataria Palatului Buckingham nu-si gasesc locul pastele fainoase, cartofii si orezul.

Nelipsit, ceaiul de la ora 5:00

Din peisajul Casei Regale, nu putea absenta emblematicul ceai de la ora 5:00. Majestatea Sa il prefera alturi de pandispan cu miere sau biscuiti cu ciocolata, delicatese carora nu le poate rezista.

Tot la ora ceaiului pomeridian, se mai pregatesc 2 tipuri de sandvisuri: fie cu somon afumat, castraveti si ou, fie cu sunca si mustar.

Proteine animale din abundenta si la cina

Pe masa regala, la ora cinei, la loc de cinste sta somonul sau carnea rosie (vita) provenita de la fermele locale. Masa de duminca include neaparat friptura de vita, iar ocazional, miel sau vanat. Dar indiferent de tipul carnii, trebuie sa fie bine patrunsa si cu minime condimente.

Rasfatul nu e insa rasfat fara desert. Felului principal ii urmeaza cateva fructe, ca de pilda caspuni sau piersici cultivate in serele Castelului Windsor.

Dupa cina, din nou, ”grade”

Ca Regina Suverana se respecta nu e un lucru nestiut. Cum nu e nici ca ii place carnea, dulciurile sau cateva grade adunate in pahare. Si tot cu grade incheie si ziua.

Obiceiurile sale alimentare includ si un pahar cu sampanie ori cu martini dry, pe care nu-l poate refuza (sau nu vrea)

Zilnic, ciocolata

Titulara Casei Regale a Marii Britanii este o fire extrem de pofticioasa. Dovada ca nu rezista fara dulciuri, in special fara ciocolata. Sa fie si acestea oare care-si aduc contributia in a-i sustine sanatatea de fier?

Desi e o dieta destul de ciudata (deloc rea pentru o Regina de asemenea rang), pare-sa ca functioneaza in cazul celui mai longeviv monarh din lume, inca pe picioarele sale si la carma Commonwealth-ului

Cat despre servicii de in grijire batrani nici ca poate fi vorba, cel putin in cazul sau, desi trecuta bine de 90 de ani.

Foto: www.telegraph.co.uk

Azi va fi despre un oarecare camin de batrani la Soimi... Si despre bunici regasiti, care-si traiesc cu intensitate povestea de iubire.

De fapt, va fi despre un locsor cu adevarat camin, un locsor burdusit de amintiri, experiente si tample grizonate. Va fi despre un locsor in care chipurile ridate au mereu cate o poveste de depanat. Uneori mai trista, alteori mai inflacarata de zambete.

Camin de batrani la Soimi: Cand povestile le traiesti aievea

Cat de bine trebuie sa-i fie cuiva intr-un loc, altul decat acasa, incat sa si vorbeasca cu blandete despre el? Incat sa te cuprinda emotiile doar ascultand si intelegand din vorbe, o-ntreaga poveste?

A fost odata...

Pare firul unei povesti adevarate, bine dichisite cu eroi fabulosi si fir epic de te tine cu sufletul la gura. Cu puncte culminante ce erup garla dupa fiecare manunchi de 2-3 randuri.

De asta data insa e o poveste de iubire, ivita in tinerete, risipita si regasita, apoi lungita pana la adanci batraneti. N-o fi avand ea fire epice demne de serii televizive maraton. Dar e sincera, personala, cuprinzatoare.

De nu vrei sa auzi despre ea, scapa iute cat mai poti... Iar de vrei...

A fost odata o tanara timida si un tanar indraznet. S-au vazut, s-au placut si imediat au format un cuplu. N-a durat din pacate. Dar n-a fost o mare drama.

Stii cum e... el tanar, ea si mai tanara, cruda de-a dreptul, fara experiente si multe suspine de inima albastra...

Fiecare di-a vazut apoi de viata si nelinistile sale. Pana intr-o zi...

A fost si regasire

S-au regasit cand ambii au fost pe deplin maturi.

Copti la minte, asa cum erau, bucurosi nevoie mare de surpriza cu care i-a sortit destinul, s-au luat. Si bine au facut. Sa se aseze si ei la casa lor, ca tot omul cumpatat.

S-au asezat si vesel le-a fost traiul pentru o vreme, mai cu seama dupa ce rodul iubirii lor a luat infatisarea unicului fiu, adorat si dorit cum n-a mai fost altul.

Anii au trecut peste... Cum era si firesc.

Au trecut luand cu el si laptele, si mierea de odinioara, lasand la urma-i amintiri intinate cu ofuri, nemultumiri, neajunsuri si o prapastie tot mai adanca intre.

Ale vietii incercari...

Copilul s-a facut minunatie de fecior, iubitor de oameni, cu respect pentru parintii ce l-au zamislit si crescut cu atata drag si efort. Ca fost-a si efort, cum fost-au chin si neajunsuri multe, cu carul chiar, nu cu ocaua mica.

Au fost momente in care si-au plans alegerile, in care lacrimi amare le izvorau din ochi, ingreunandu-le sufletele. Au fost zile lungi, apoi ani si mai lungi, in care viitorul parea sa le rezerve doar iad si suferinta.

Dar au trecut. Au trecut anii, iadul, suferinta. Si tineretea trecut-a cum n-ar fi existat vreodata. Peste ei, cei care au fost candva o tanara timida si un tanar indraznet, timpul a-nceput sa-si puna amprenta.

Ca peste tot si toate, de altfel...

S-au regasit din nou, desi n-au mai plecat vreodata unul de langa altul.

Treceri peste ani

Trecut-au anii peste lume. Si mai cu seamana peste ei, gravandu-le siraguri de riduri, mai inainte fine, abia ca niste umbre, apoi adancite neiertator, ca niste brazde bine infipte in straturile epidermei. Parca vrand sa le reaminteasca de nopti nedormite, de neliniste, de greutati.

Trecut-au ani ca clipe si dusi au fost. Ani cu o mare de amintiri frumoase si tot pe-atat de nepotrivite, deranjante, dureroase.

Trecut-au ani pana ce din caminul cald, construit cu mare truda, au fost nevoiti sa se instaleze la azil. Dar nu intr-unul oarecare, ci in al nostru camin de batrani la Soimi.

A fost momentul de cumpana, cand au reinceput sa-si traiasca povestea.

O renastere, un nou camin

Fericita le-a fost alegerea, indiferent de motivatie.

Pentru ca aici au gasit suflete blande, grija multa, ochi dragastosi. Numai bune sa le indulceasca batranetile si traiul, potrivite sa le curme orice umbra de durere.

Au gasit oameni buni si drepti, cu inimi cuprinzatoare, darnici cu rezidentii si prin vorba, si prin fapta. Au gasit tot ce au visat sa le fie casa, camin, familie, fara a mai avea grija zilei de maine.

S-au regasit pe ei.

Au regasit apoi linistea si pacea sa se impace cu viata si provocarile. Au regasit placerea lucrurilor de mult uitate si bucuria de a se avea alaturi unul pentru celalalt.

Cu ganduri senine, inainte, impaciuitori

Nu suntem niciunii nemuritori, dar nemuritoare ne pot ramane amintirile prin tot ce lasam in urma noastra. Fa-le pe-ale tale incarcate de zambete si veselie, oricat de crunt ti se infatiseaza trecutul.

Conteaza prezentul, lucrurile din viata ta de azi, nu de ieri. Maine mai vezi tu cum o scoti la capat.

Conteaza soaptele aproapelui si tresarirea umarului sau. Conteaza bucuria sa-ti privesti zi de zi jumatatea, chiar cand stii ca in curand sufletul sau ori al tau se va stinge.

Cu ganduri senine, asteapta viitorul cu impacare, multumind pentru fiecare zi in care cineva drag ti-a umplut cararile vietii. Bucura-te azi, maine se poate sa fie prea tarziu...

Foto: www.lilydoadeer.wordpress.com

Care sunt cele mai frecvente riscuri nutritionale la varsta a treia si a patra?

Inaintarea deceniilor pe firul vietii atrage dupa sine modificari in obiceiurile alimentare. Si odata cu ele, rasar de nici nu stii unde efectele alimentatiei necorespunzatoare, insuficiente, nesanatoase.

Riscuri nutritionale la varsta a treia si a patra

Nevoile alimentare se schimba in functie de etate. Este explicabil.

Pe de o parte si pentru ca la 55 sau la 70 de ani, necesarul energetic nu mai este acelasi nici ca la 5 ani, nici ca la 25. In consecinta, dieta se schimba.

Problema apare cand se schimba, dar nu se adapteaza varstei. De aici si unele riscuri nutritionale la varsta a treia si a patra, incepand de la subnutritie, pana la obezitate si diverse probleme digestive.

Subnutritie

Un risc frecvent consta in malnutritie. De obicei, se verifica in urma aportului nutritiv insuficient, cauzat de:

  • Diminuarea placerii de a gati si a manca;
  • Scaderea interesului pentru preparate culinare;
  • Imposibilitatea aprovizionarii cu alimente;
  • Dificultatea pregatirii mancarurilor;
  • Deglutitie si masticatie ingreunate.

Toti acesti factori conduc incet, dar sigur, spre malnutritie, apoi, implicit, spre:

  • Carente nutritionale grave;
  • Scadere ponderala nedorita.

Obezitate

La polul opus, aparent in mod nejustificat, sta obezitatea. E un risc la fel de comun ca primul, cauzat de o diminuare a necesarului energetic, neinsotita de un regim personalizat.

La varsta a treia, organismul nu mai are nevoie de la fel de multe calorii pentru supravietuire si pentru desfasurarea activitatilor de zi cu zi. Totusi, aportul caloric se mentine sau creste (din te miri ce motive).

Cresteri anuale de 1-2 kilograme par neglijabile. Dar in 5 sau in 10 ani, inseamna un cumul semnificativ de 5, 10, 20 de kilograme.

Digestie lenta

Varstnicii acuza adesea probleme digestive. In particular, este vorba despre digestia ingreunata.

Digestia este un mecanism cu durata variata (in functie de tipul alimentelor si nutrientilor). Procesul are loc partial in cavitatea bucala, partial in cavitatea gastrica, partial in intestin.

Ca sa se produca, are nevoie de mici interventii din partea salivei si bilei:

  • Saliva are nu doar functie igienizanta pentru cavitatea orala, ci si digestiva. Pregateste bolul alimentar pentru a putea traversa faringele si esofagul. Totodata, este cea care initiaza digestia, mecanism ce este apoi continuat in stomac.
  • Bila este lichidul secretat de celulele hepatice. Substanta faciliteaza digestia grasimilor.

Constipatie

Ca sunt subnutriti sau, dimpotriva, tind spre acumul adipos si obezitate, bunicii pot suferi si de alte tulburari digestive precum constipatia si balonarea.

De regula, constipatia este corelata cu:

  • Alimentatia saraca in fibre;
  • Lipsa exercitiului fizic;
  • Starile de stres;
  • Hidratarea insuficienta.

In general, problema se instaleaza diferentiat pe categorii de varsta si sex:

  • ”Preferintele” migreaza spre populatia adulta, mai cu seama spre varstnici, mai mult decat spre tineri, adolescenti si copii.
  • La varsta copilariei, afecteaza cu precadere populatia de sex masculin;
  • In perioada adulta, o mai mare predispozitie au reprezentantele sexului feminin.

Balonare

O tulburare de asemenea intalnita la seniori, si un posibil risc nutritional, este balonarea abdominala. Poate fi descrisa ca acea senzatie de prea plin si stomac excesiv de umflat.

Faptul ca se verifica poate avea legatura cu:

  • Miscarile intestinale reduse ca ritm;
  • Slabirea musculaturii abdominale (e o normalitate la varsta a treia).

Dar principala responsabilitate cade pe umerii gazelor care se acumuleaza in stomac sau / si in intestin. La randul sau, excesul de gaze poate fi o urmare a unor erori alimentare.

Dar nu vom intra in mai multe detalii deocamdata.

Rand pe rand, vom aborda si alte subiecte care au legatura macar tangential cu alimentatia la varsta a treia. Doar ramai aproape de blogul Casa mea Eden!

Foto: www.foodnavigator.com

Cum sa traiesti fara dureri o viata senina? Cum poti avea o batranete frumoasa? Cum schimbi modul in care simti varsta a treia si a patra?

Care este ”reteta” pentru ca deceniile poleite cu intelepciune, nu doar cu riduri si fire albe, sa fie la fel de luminoase si domoale ca tineretea?

Sugestii pentru o batranete frumoasa

Nu te astepta la miracole, la solutii spectaculoase. Daca ti le promite cineva, nu crede in ele adliteram. Chiar daca fiecare are totusi si un sambure de adevar, intr-o anume proportie.

Ei bine, noi iti vom asterne in randurile urmatoare sfaturi reale, aplicabile, la indemana, binevenite sa-ti indulceasca si sa-ti inveseleasca anii.

#1: Stimulare mentala

Creierul incepe sa imbatraneasca deja de pe la 30 de ani. Unele functii cognitive, cum este limbajul, rezista si chiar se imbunatatesc pe masura ce anii se aduna. In schimb, altele, precum memoria, incep sa-si piarda din calitate.

Nu e greu sa mentii ”neruginite” abilitatile cognitive cu activitati recreative, culturale si sociale cu exercitii de stimulare cognitiva care antreneaza memoria si atentia:

  • Sesiuni de scris si lectura;
  • Ascultarea de muzica;
  • Jocuri de societate;
  • Folosirea tehnologiei;
  • Excursii si calatorii
  • Gradinarit etc.

#2: Socializare

Prin natural lui, omul este o fiinta sociala. Iar cand societatea il exclude, il marginalizeaza, ii impune bariere, sufera. De cand ne nastem, pana in ultima clipa, tanjim dupa interactiunea cu ceilalti. Este aceasta conexiune ca ne mentine active functiile fizice si mentale.

Singuratatea poate atrage dupa sine izolarea sociala. Iar aceasta din urma poate fi ultima portita inainte de o stare depresiva care in niciun caz nu rezoneaza cu o batranete frumoasa.

Este oportuna cultivarea relatiilor sociale, frecventarea prietenilor vechi, pastrare legaturilor cu familia si cu oameni dragi cu care simti ca ai puncte comune.

#3: Controlarea greutatii

E confirmat. Kilogramele in plus (mai ales cand sunt multe) si in special obezitatea constituie factori de risc pentru declansarea unor maladii cronice, destul de raspandite la varsta a treia.

Nu e nevoie sa mai aducem dovezi. Dar boli precum diabetul si cele care intereseaza sistemul cardiovascular au puterea sa altereze traiul din punct de vedere cantitativ si calitativ, scurtand speranta de viata.

Nu e nevoie, credem, nici de alte sfaturi pentru pastrarea greutatii, pe langa:

  • Practicarea regulata a unei activitati fizice (mersul pe jos este o optiune, la fel si pedalatul);
  • Alimentatia echilibrata si hranitoare, cu nutrienti benefici, cu alimente bune pentru sanatatea creierului, dara fara compusi daunatori (zahar, colesterol ”rau” etc.).

#4: Gandire pozitiva

Aspectele psihologice desfasoara un rol de prima clasa in cadrul proceselor de imbatranire. O gandire pozitiva si o atitudine in acelasi spectru pot influenta longevitatea. Pot imbunatati sanatatea fizica si mentala.

Nu te gandi la batranete ca la o ultima etapa, in care se pierd dintre capacitati, iar oamenii devin inutili. Chiar daca intr-o analiza pragmatica este o ultima etapa. Priveste-o insa ca pe o oportunitate de a dobandi intelepciune si experienta de viata.

Luand astfel lucrurile, exista mai multe probabilitati de recuperare dintr-o problema de sanatate si chiar de a ocoli problema cu totul. Confirmarea vine in urma unor cercetari publicate cu niste ani in urma in Journal of the American Medical Association (JAMA).

Batranete frumoasa la Casa mea Eden

Mereu este bine pana ce ai ai un acoperis deasupra capului. Atata timp cat ai ce pune in farfurie si-ti mai ramane ceva si pentru maine. Atata vreme cat te poti ridica dimineata si face toate lucrurile obisnuite fara ajutor.

Acest bine poate capata gustul fericirii, gustul seninatatii si tineretilor fara batraneti.

Acest bine si inzecit pe-atat aducem si in viata rezidentilor nostri care au ales Casa mea Eden sa le fie camin si familie.

Foto: www.alternativeresourcesdirectory.com

Fericirea la varsta a treia exista. ”Apusul” poate insemna si fericire, nu numai necazuri, dureri, suferinta, ganduri multe si stres, riduri si piele cazuta.

Intelege perfect cine a ajuns in aceasta etapa a vietii. Cat despre restul... Toti ceilalti pot deocamdata doar sa ne creada pe cuvant.

Fericirea la varsta a treia si secretele sale

Se pare ca pe masura ce sufli in mai multe lumanari pe tort, tot mai fericita va deveni viata ta.

Da, e un fel de paradox. Deoarece cu toate ca unele lucruri se inrautatesc (aspectul fizic, sanatatea), altele tind sa apuce o cale favorabila.

Te bucuri de lucrurile marunte

Fericirea se ascunde de prea multe ori in rutina.

Tinerii sunt mai interesati de lucruri extraordinare. Asa se intampla la prima iubire. Se intampla la pasul cel mare si la nasterea copiilor, evenimente pe care tin sa la marcheze cu mult fast.

Sunt interesati si sa faca lucruri extraordinare, nu comune, ca de pilda, sa ajunga pe taramuri indepartate sau sa ocupe un job grozav.

Dar trecand deceniile, oamenii inteleg ca fericirea se regaseste de multe ori si in cotidianitate.

Capeti mai multa incredere

Imbatranind, oamenii devin mai increzatori.

Varstnicii au mai multe probabilitati sa priveasca partea plina a paharului. Gasesc mai usor latura pozitiva in ceilalti oameni, iarta mai iute micile greseli, trec mai simplu peste dezamagiri care i-au facut atat de neicrezatori in vremea tineretii.

Toata aceasta incredere ii apropie si mai mult de fericire. Totodata, poate fi de bun augur si pentru starea de sanatate.

Ai un buzunar mai ”sanatos”

Varsta de pensionare tinde sa te scape de grijile financiare.

Odata ce inchei socotelile cu viata in campul muncii, traiul ti-e asigurat, fie ca ai un venit mai mare sau mai mic. Si ziua de maine nu te mai ingrozeste cum se intampla cat inca mai batuceai drumul de-acasa la serviciu.

Posibil ca multi au un portofel prea ”subtire” pentru a gasi motive de fericire. Dar priveste partea pozitiva! Te poti dedica unor activitati la care nu ai avut acces inainte.

Sanatoase-ti sunt si obiceiurile

Nu pare, dar a treia varsta poate insemna mai mult echilibru in organism.

Dupa ce bunicii isi iau in primire rolul de pensionari, se schimba modul in care li se deruleaza viata. Posibil (nu exista certitudine de 100%) ca alegerile le sunt mai sanatoase. De pilda, renunta la fumat, se misca mai mult, mananca mai echilibrat etc.

Nici nu-i de mirare din moment ce au mai mult timp sa se ocupe de ei. Efectele pot fi admirabile, si nu se rezuma doar la fericire, ci si la reducerea riscurilor de depresie si de obezitate.

Te concentrezi pe emotiile pozitive

Fericirea este generata de emotiile carora le lasi libera calea.

Imbatranind, orice individ se prinde ca nu merita sa mai piarda vremea cu emotii negative. Asa incat se concentreaza mai degraba pe experiente afective pozitive. Se intampla probabil datorita faptului ca-si da seama ca nu mai are timp de risipit.

Exista motive sa credem ca pentru aceasta ”redirectionare”, de vina sunt procesele cognitive. Exista si studii pe aceeasi tema, care arata corelatia intre functiile cerebrale, batranete si emotii.

Sunt si acestea motive reale care explica fericirea la varsta a treia, nu crezi? Asadar, cand incepe sa te sperie gandul la batranete si efectele sale, gandeste-te la extaz si fericire, nu la agonie, stari care oricum nu tin de varsta...

Foto: www.aginginplace.org

Bunici cu nepoti in vacanta e un tablou frecvent al zilelor noastre. Mai ales pentru ca varsta a treia nu mai inseamna de mult resemnare si consemnare la domiciliu. Mai ales pentru ca exista viata si dupa 65, 70 sau 80 de ani.

Exista viata plina cu experiente si amintiri, viata plina si momente fantastice impreuna cu nepotii.

Seniorii, cei apti din toate punctele de vedere, se straduiesc si ei sa tina pasul cu vremurile si totodata cu noile generatii.

In masura in care sanatatea le permite, isi aduc contributia in cresterea celor mici, reprezentand o resursa inepuizabila de cunostinte, rabdare si timp liber. Adica fix cat e nevoie pentru a acoperi lunga vacanta de vara si ce a mai ramas din ea.

Bunici cu nepoti in vacanta: Sfaturi pentru figurile grizonate

Inevitabil, vara e asociata cu vacante si concedii, cu pauze de la scoala, de la munca, de la rutina.

Vacanta cu nepotii este o experienta ce merita incercata. Poate iesi grozav. O perioada de cateva zile sau saptamani departe de parinti se poate transforma intr-o adevarata aventura pentru cei mici.

Aventura nu scuteste insa nici cealalta parte a ”baricadei”, acolo unde stau bunicii cu parul ”nins” de vremuri.

Pentru ca toata lumea sa aiba parte de experiente memorabile, pentru ca cei mici sa nu duca lipsa nici de confort si nici de siguranta, nici de voie buna si nici de vorbe intelepte, e nevoie ca ”figurile grizonate” sa poata tine fraiele in mana. Si sa stie cum.

Trebuie sa reuseasca insa fara sa distruga magia si asteptarile micutilor:

Dozarea energiilor

Bunici cu nepoti in vacanta se tot vad de-a lungul si de-a latul muntilor si plajelor, prin hoteluri si campinguri. Se vad pe strazile oraselor, pe la mall-uri si prin restaurante.

Se vad si pe ulitele satelor, care mai de care mai pe fuga sa adune roadele de pe ogoare si haulind poate cat e ziua de lunga.

Oriunde ai localiza-o, realitatea pare desprinsa din fictiune. Dar nu e tocmai simpla si accesibila. Nu e totul ”lapte si miere” cum pare de la distanta ori cum si-o imagineaza cineva ”neinitiat”.

Experienta poate fi ”dura”. Nu chiar ca lupta pe front. Dar nu e nici ca un sejur la SPA.

Pentru cine urmeaza sa aiba grija de nepoti 24 de h din 24, timpul impreuna inseamna si altceva decat relaxare. Indiferent cu cata bucurie are loc revederea celor 2 generatii, bunici si nepoti.

Vacanta poate fi extrem de epuizanta. Cam tot atat pe cata nerabdare si dor le cuprinde inimile. Asa ca, e un sfat de folos ca bunicii sa-si ia in primire ”atributiile” cu temele la zi si cu bateriile incarcate.

Redistribuirea timpului

Nu e nimic exagerat ca un bunic sa vina cu diverse propuneri de umplere a timpului. Asa, de dragul si dorul nepotului Si sa se organizeze cum poate mai bine inainte sa-si ia in primire prichindelul guraliv si pus pe sotii.

In asteptarea nepotilor, bunicii trebuie sa fie constienti ca nu mai au timp exclusiv doar pentru gradinarit si animale (pentru cine locuieste in mediul rural).

Pe de alta parte, aceaste activitati se pot desfasura sub privirile curioase ale celor mici.

Copilasii (cu precadere cine creste in ambientul urban) adora sa descopere lucruri, sa simta contactul cu natura. Ca de exemplu, ca vacutele nu au culoarea Milka sau ca e distractiv sa hraneasca pasarile de curte.

Pentru ei, viata autentica la sat e ca un basm ce incepe cu ”a fost odata...”.

Mereu cu ochii-n 4...

Ca sunt parinti cu copii, ca sunt bunici cu nepoti in vacanta, atentia nu e niciodata excesiva. Desi poate sa para asa.

Cine are in grija un copil de cativa anisori, ce debordeaza de energie comparabila cu a unei bombe atomice, stie ca 2 ochi nu sunt totdeauna suficienti.

Parintii pot insa rasufla usurati o vreme daca iau decizia sa-si lase odraslele in seama (si pe capul) bunicilor. Dar bucuria cu care-si asteapta nepotii se poate oricand transforma in cosmar.

Iata de ce, e oportun sa gestioneze bine situatia. Sa stea mereu cu atentia indreptata inspre creaturile buclucase. Si sa nu slabeasca deloc fraiele si controlul.

... Dar lasand loc de libertate

Continuand ideea precedenta, putem adauga ca nu e buna nici prea multa protectie. Una e sa nu lase dupa cei mici, sa nu-i abandoneze de capul lor toata ziulica. Alta e sa le blocheze autonomia cu totul.

E usor pentru un bunic sa cada intr-o extrema sau in cealalta, sa fie extraordinar de protectiv, de autoritar sau de permisiv.

Ca sa nu se comita erori de necorectat sau care implica repercusiuni si pericole, e important sa se gaseasca un echilibru intre severitate, grija, atentie, libertate.

Esti bunic de nepoti nazdravani?

Proababil ca pare greu sa te adaptezi. Sa dozezi fiecare interventie atat cat e propice pentru copil. Dar vei reusi. Vei intelege ca e loc si pentru restrictii, si pentru compromisuri. Cum e loc si pentru o atitudine autoritara, dar si pentru abordari mai ”light”, pe mintea, pe masura si pe gustul celor mici.

Foto: www.telegraph.co.uk

Adevarul e ca munca in acest camin de batrani ne place. E a importanta in societate, e a noastra.

E ceea ce ne-am dorit sa facem cu mult inainte sa punem piatra de temelie a constructiei propriu-zise. Asa cum toata lumea o cunoaste mai de la fata locului, mai de prin online, mai de prin auzite...

Cine cauta alte explicatii... Poate nu intelege lucrurile si nu le vede esenta.

Un camin de batrani si 3 motive pentru care ne place atat sa lucram cu bunicii!

E drept ca nu totdeauna unde exista o pasiune si o preferinta, exista si o justificare in spate. Nu orice activitate incepe si se sfarseste cu ”pentru ca”.

Totusi, daca vrei, iti vom da niste motive pentru care iubim asa mult sa fim in preajma oaspetilor nostri. E datorita lor ca functionam cu drag si spor, ca ne implicam si ne preocupam de fiecare actiune. Ca sa le daruim momente formidabile.

Zi de zi invatam din experienta lor de viata

Ca au fost multi sau putini bunicii gazduiti la Casa mea Eden e mai putin relevant. Conteaza ca fiecare vine la randu-i cu o poveste si cu o viata fascinanta, poate. Vine cu experiente personale care nu se aseamana cu nimic din ce-am intalnit pana atunci.

Experienta lor e de-a dreptul inspirationala pentru cine le sta alaturi si vietuieste cu ei impartind un camin de batrani si momente. Dar inspirationale le sunt si povestile, amintirile, tot ce au de spus. Multe sunt si cele afundate in uitare...

Deceniile adunate se sufoca mai gata de amintiri ce tanjesc sa fie eliberate si impartasite. E un patrimoniu de cunostinte pe care ne bucuram ca avem prilejul sa le descoperim si asimilam.

Le facem viata mai frumoasa si mai suportabila

Nu te gandi la o ”recompensa” unilaterala, cand este reciproca. In cazul bunicilor cu un grav grad de neputinta (nu neaparat de handicap), ajutorul nostru are mare valoare. Se bazeaza pe noi familiile si toate persoanele apropiate.

Prin actiuni de ingrijire potrivite, ne asiguram ca viata lor isi mentine calitatea. Ca pe ultima suta de metri pot avea un trai demnitos si tihnit, agreabil, nu doar lipsit de suferinta.

Este mare onoare si multumire sa stim ca reusim sa le aducem zambete pe chipuri si sa le luminam ochii. E o rasplata imposibil de evaluat sa stim ca avem capacitatea sa transformam o zi ce-ar fi putut fi chinuitoare, intr-una vesela si fericita.

Ne apreciaza prezenta printre ei

Timpul ce se scurge insotindu-le pasii e plin de satisfactii. In viata unora, pana si simplu fapt ca suntem acolo e ca o raza de lumina si speranta.

Multi dintre rezidenti asteapta nerabdatori alaturi de tratamente, mese si plimbari, sa interactioneze cu personalul. De la ingrijitori, pana la medici.

Prezenta noastra in peisaj, a ”celorlalti”, afectiunea, intelegerea, precum si toate emotiile pe care le transmitem sunt cele ce fac diferenta dintre zilele mohorate, plate, lipsite de vivacitate, si zilele pline de vioiciune, de culoare, de zambete.

In schimbul a tot ce le oferim, lucruri ce nu costa mai mult decat putina bunavointa, ei ne multumesc. DA, realmente, sunt dispusi sa-si arate gratitudinea. Desi e de datoria noastra sa-i intampinam cu servicii de ingrijire complete.

Pe scurt, munca in slujba celei de-a treia varste ofera avantaje. Le recunoastem. Cu deosebirea ca nu toata lumea le vede sau le intelege. Este si motivul pentru care nu toata lumea se poate implica. Si nu toata lumea isi poate asuma si partile mai putin bune, mai putin gratificante, mai putin placute.

Pentru ca sunt si din alea. Dar cine le mai simte, cand vedem chipuri fericite in jur?

Avem aceasta putere sa-i facem fericiti. Nimic nu ne-o poate lua...

Foto: www.aarp.org

In centrele de ingrijire batrani, dar si in alte structuri dedicate varstei a treia, ajung oameni de toate felurile. Instariti sau nu prea, saraci inclusiv cu duhul, singuri sau cu familii departe, cu si fara parteneri in viata.

Iar unii dintre ei, independent de origini geografice sau de mediul social de provenienta, se afla in stare deplorabila. Nu atat ca sanatate, cat ac grija fata de sine.

Nu-si procura alimentele, nici medicamentele, uita sa arunce gunoiul sau sa achite facturi, nu mai aloca spatiu igienei personale. E un fel de auto abandon, de lipsa de interes, de ignorare a propriei persoane.

Problema e una prezenta la a treia varsta, intalnita mai ales la bunici care:

  • Traiesc in singuratate (din variate motive);
  • Sufera de variate patologii cronice;
  • Au afectate memoria si judecata (asa ca in Alzheimer);
  • Abuzeaza de alcool sau alte substante;
  • Trec prin stari grave de depresii.

Totodata, unii nu au nicio problema. Si atunci e mai greu de gasit o explicatie. Poate si o solutie.

Ingrijire batrani: Cum iti ajuti mama varstnica sa nu se neglijeze?

Situatia capteaza si mai mult atentia si intriga cand ”subiectul” e o femeie. O femeie candva tanara, frumoasa si cocheta, candva captivanta prin aspect, vorba si fapta. O femeie care ajunsa la varsta senectutii a decazut intr-atat incat devine de nerecunoscut.

E abia o umbra din omul de odinioara.

Ce poti face cand parintele tau, de asta data mama, se neglijeaza? Exista oare ”remedii”? Cum o poti ajuta cand ea a renuntat deja?

Cauta sa intelegi sursa problemei

Vorbeste cu ea, fa-o de cate ori poti. Iar cand nu poti, fa sa poti. Incearca sa intelegi ce i-a declansat schimbarea de dispozitie si in comportament.

Poate fi din cauza unei maladii care-o priveaza de energii si de orice pofta de viata. Care-i ofera in schimb multe dureri si nopti nedormite. Ca sa-i fii de ajutor, du-o pentru inceput la medicul de familie.

Sau poate fi din cauza singuratatii tot mai adanc infiripata in cotidianitatea ei, devenind o stare naturala.

Arata-i cum sa iasa din izolare

Multi sunt batranii singuri. Efectele solitudinii se ”traduc” prin tendinta de izolare. Aproape de fiecare data. Izolarea fiind ca o etapa a unei boli cronicizate.

Ce poti face tu? Ii poti fi alaturi, ajutand-o sa revina la viata-i de odinioara, ajutand-o sa se ”vindece” de izolare si singuratate.

E important s-o ajuti sa-si regaseasca vechile pasiuni si sa se dedice lor. Sau sa-si gaseasca altele noi, potrivite varstei: plimbari, calatorii si drumetii, serate de lectura sau la dans, gradinarit etc. Aceasta din urma e si o posibila terapie alternativa pentru Alzheimer.

Orice activitate sociala, ce-i face placere, ce-i lumineaza chiul si viata ii prinde bine.

Ajut-o sa se placa din nou

Ca nu mai e la fel de preocupata de infatisare ca odinioara nu e neaparat o problema. Dar daca ajunge in extrema cealalta, poate fi.

E un semnal de alarma ca ceva nu e bine cu ea, cand uita (chiar si numai ocazional) sa se mai ingrijeasca, sa se spele, sa se aranjeze, sa-si schimbe hainele etc.

Un prim pas poate insemna selectarea pieselor vestimentare care o complimenteaza. Si readaptarea celor vechi, in caz ca nu poti cumpara altele noi (nu conteaza motivele), mai de actualitate.

O centura, o esarfa, o geanta pot schimba estetica tinutelor aducandu-le in prezent. Iar putina culoare poate face minuni, schimband infatisarea si starea de spirit.

Nu mai putin important este aspectul fizic. Chiar daca mereu se spune ca acesta nu conteaza, ci sufletul.

Cand EA nu se place, nu e multumita de sine, de ceea ce vede in oglinda, sufletul sufera. Pe de alta parte, oricat de tanar suflet ai, cand ”ambalajul” cu atat de multe carente te da gol...

Oricat de realist sa fii, nimeni nu e incantat de batranete si de consecintele sale.

Putin machiaj atat cat si unde trebuie, o coafura care s-o avantajeze (parul scurt are efect de intinerire), o nuanta a parului potrivita tenului chiar pot ”indulci” realitatea si camufla o multime de ani.

Ti se pare greu?

Conteaza ce obtii, nu cat e de grea toata munca de convingere.

In centrul de ingrijire batrani Casa mea Eden, punem accentul si pe servicii medicale si de consiliere psihologica, si pe cele de ingrijire. Ele toate fac parte din grila cu servicii. Si toate contribuie la bunastarea rezidentilor.

Foto: www.eldercareanswers.com

Intrebari numai bune, acum ca e vremea concediilor… Si DA, in calatorii cu Alzheimer se poate atata timp cat se iau cateva masuri.

Asa ca in multe alte cazuri cand la mijloc e o patologie, nici aceasta nu trebuie sa afecteze placerea unei evadari (la propriu). Chiar daca indepartarea de locurile familiare, de propria casa, poate ridica serioase bariere atat bolnavului, cat si insotitorului.

In calatorii cu Alzheimer – Sfaturi pentru gestionarea desprinderii de rutina

Se stie ca rutina e unul dintre putinii factori ce mentin stabilitatea in viata bolnavului cu Alzheimer. Insa o vacanta si o calatorie in general inseamna detasare de unele deprinderi. Inseamna obstacole, confuzie, dezorietare.

Din fericire, toate aceste inconveniente se pot preveni printr-o buna organizare:

Alege o destinatie familiara

Chiar daca in fazele de inceput ale maladiei, nu se verifica probleme serioase, pe masura ce avanseaza, bolnavul se poate trezi coplesit pana si in propria locuinta.

Destinatii prea indepartate sau necunoscute si orice distantiere de ceea ce reprezinta pentru el zona de confort pot declansa crize de anxietate si de furie, agravandu-i starea. Asa ca, se vor stabili locuri unde bolnavul a mai fost, unde se simte in siguranta.

Planifica bine calatoria propriu-zisa

Dar ce vrea sa insemne ”bine” pentru bolnavul cu Alzheimer?

DA, pentru:

  • Zboruri directe (daca se alege avionul) si folosirea unui singur mijloc de transport, fara escale si multiple legaturi ce-i pot tulbura oarecum linistea si rutina;
  • Deplasari in primele ore ale diminetii, moment cand e mai odihnit, mai linistit, mai bine dispus;
  • Opriri de-a lungul parcursului (in limita posibilitatilor), locurile noi putandu-l agita si crea confuzie;
  • Activitati relaxante si stimulante (muzica, citit, jocuri etc.), pentru a-i umple timpul si a-i tine mintea cat mai ocupata.

NU, pentru:

  • Calatorii lungi, prea solicitante cand exista deja grave carente cognitive;
  • Ore de varf si zile de weekend, cand strazile sau rutele sunt super aglomerate. Astfel, nu se risca nici sa se ramana in trafic din cauza blocajelor.

Ia in calcul compania prietenilor

Orice excursie si calatorie poate fi o provocare cand esti doar TU si persoana bolnava. E destul de complicat sa asiguri supravegherea cand te rapune somnul sau esti la dus. Asa ca nu strica sa ai alaturi familia sau un grup de prieteni.

Pe de o parte, o pereche de ochi in plus ajuta la o mai buna supraveghere. Pe de alta, bolnavului ii este mai usor sa recreeze cu mintea un mediu si un context in care e familiarizat si-i da siguranta.

Ai rabdare cu nevoile celui drag

Indiferent daca e vorba despre o calatorie cu masina sau cu avionul, aceasta va avea impact asupra bolnavului. Oricat de ”simulata” e realitatea, el percepe diferentele si probabil se va agita.

Ca sa se simta in largul sau, are nevoie de timp. In cazul sau, lucrurile functioneaza intr-un ritm divers. Si putin mai multa rabdare din partea ta e mereu bine-venita, indicata chiar.

Creaza un ambient personalizat

O mare parte dintre neplacerile asociate cu dementa se refera la rutina, fiind declansate de schimbarea ei. Persoanele cu Alzheimer intampina dificultati sa se adapteze chiar si in propria casa daca se schimba incaperea sau decorurile.

Poate fi de mare utilitate sa iei cu tine cateva lucruri cu care bolnavul e obisnuit: un pled, o perna, o fotografie inramata etc. Sunt de ajutor sa recreezi o parte din rutina, evitand astfel inducerea unor stari confuzionale.

Bun de stiut!

Faptul ca ai in grija pe cineva cu nevoi speciale nu trebuie sa te tina departe de activitatile ce-ti plac ori sa te-mpiedice sa ai parte de o vacanta.

Ai vreo experienta asemanatoare? Cum ai reusit sa tii lucrurile sub control? Sau poate ai sugestii vizavi de cum se poate merge in calatorii cu Alzheimer?

Foto: www.fifthseasonfinancial.com

Numarul seniorilor e tot mai mare. Si tot mai multi au nevoie de servicii pentru varstnici. Pentru ca le e greu sa se descurce singuri. Sau doar sa se impace cu crunta singuratate.

Unii raman la domiciliu. Altii se transfera in camine de batrani. Aici, cu putin noroc, au parte de suflete responsabile, in masura sa le ofere si intelegere, si ingrijire, si respect. Si altele pe langa.

Adevarul este ca cine alege o munca in slujba bunicilor trebuie sa-si asume niste lucruri. Si, mai cu seama, trebuie sa intruneasca niste calitati.

Servicii pentru varstnici: Abilitati necesare cui se ocupa de ingrijirea bunicilor

Nu oricine poate oferi asistenta unor persoane in etate, care poate si-au pierdut o parte din autonomie, care poate prezinta carente fizice si mentale. Astfel de servicii implica niste ”skill-uri” greu de modelat daca nu exista ”material”.

Rabdare

E un criteriu esential cand se lucreaza intr-un mediu uneori stresant, cand se lucreaza cu bunici care poate au capacitati reduse. Pot fi lenti in miscari si-n gandire, pot sa nu inteleaga ce li se spune etc.

Actionand impulsiv, cu un comportament iritat, va avea de suferit munca in sine si mai ales cei carora te adresezi. Daca de felul tau nu esti o persoana rabdatoare, nu va dura mult sa-ti iesi din pepeni. E doar o chestiune de timp.

Voiosie

O alta caracteristica fundamentala celor care presteaza servicii pentru varstnici e jovialitatea. Adesea, un zambet la momentul potrivit poate face minuni, fiind mai eficient decat toate tratamentele la un loc.

Uneori, un ingrijitor si un asistent medical raman singurii ce intra in contact cu un bunic rezident intr-un camin. Aspectul placut, chipul surazator ii vor ajuta pe cei in suferinta sa se simta mai bine, mai in largul lor, mai increzatori.

Pasiune

E poate de la sine inteles ca fara pasiune e aproape imposibil ca cineva sa ”corespunda”. Indiferent de tipul job-ului, cand nu prea te omori dupa ce faci (sau nici dupa domeniu), nu are cum sa iasa bine ceva si ceilalti sa fie multumiti.

Compententele necesare job-ului, formarea profesionala, experienta sunt niste aspecte de baza pentru mentinerea unor standarde. Insa pasiunea si dedicatia sunt detaliile care la urma urmei vor face diferenta in acoperirea unor sarcini.

Amabilitate

Unii oaspeti ai caminelor de batrani, asa cum se intampla si cu cei din Casa mea Eden, pot avea serioase probleme comportamentale. De regula sunt asociate unor patologii fizice si mentale.

Ajunge sa te gandesti la un bunic cu Alzheimer in forma avansata. Pentru a-si duce cu seninatate povara, au nevoie langa ei de o persoana cu toate vorbele pregatite, ce stie sa-i linisteasca cand lucrurile se complica.

Sociabilitate

Cine se dedica unei meserii prin care are grija oamenilor neputinciosi sau doar in varsta, trebuie sa se astepte la un ”background” napadit de probleme de sanatate, unele grave si incurabile.

Toate aceste baiuri pot leza capacitatea de comunicare si bunavointa ingrijitorului. Totul poate avea un impact negativ asupra calitatii vietii bunicilor, asupra celor ce au nevoie de cineva care sa le stie obloji durerile si doar cu o vorba buna sau intelegere.

Optimism

Ca asistent medical sau personal auxiliar, oricui ii vine greu sa se obisnuiasca sa vada zilnic oameni la final de drum, cu patologii terminale sau doar cu un ”bagaj” prea impovarat de multimea anilor.

Lucrand cu bunicii, vrand-nevrand, se creaza niste legaturi. Pentru oricine poate fi dificil sa asiste la suferinta. Insa optimismul poate inlesni practicarea job-ului. In plus, e o trasatura ”contagioasa”, ce se poate transmite, ajutand insasi persoanele in etate.

Servicii pentru varstnici: Bun de stiut!

Cine se gandeste sa practice o munca in slujba bunicilor doar in lipsa de altceva, doar pentru ca e mai bine remunerata decat altele, doar pentru ca spera sa fie totul simplu, mai trebuie sa stie ca are nevoie de niste aptitudini.

Ti-am prezentat o parte dintre ele si mai urmeaza, dar cu alta ocazie.

Foto: www.news.cision.com

Ca stii ori nu, gradinaritul e una dintre multele terapii alternative pentru Alzheimer, cu rol in prevenirea maladiei si in controlarea evolutiei sale.

Compania plantelor e benefica si de neinlocuit, oferind bune rezultate in stimularea fizica si mentala. Dar cui nu-i place sa ingrijeasca gradina? Cu legume, cu flori, cu pomi fructiferi, cu arbusti, cu vita de vie…

Terapii alternative pentru Alzheimer: Gradinaritul – Efecte surprinzatoare

Mai de nevoie, mai de drag, gradinaritul e o activitate cu o influenta pozitiva asupra sanatatii. Efectele se vad la orice varsta, mai cu seama cand exista in defasurare afectiuni degenerative precum dementa si Alzheimer.

Expunere la soare

Bolnavii care-si dedica timp gradinaritului beneficiaza de mai multa lumina solara. Expunerea la soare are o actiune favorabila asupra densitatii osoase (diminuarea densitatii duce la osteoporoza), precum si in reglarea ritmului circadian si in ridicarea moralului.

Diminuarea stresului

Ca activitate relaxanta, deconecteaza, fiind un potent remediu anti stres. Dar stresul e o stare cu care se confrunta nu doar pacientii, ci si persoanele din preajma lor, in special familiarii. Iar de gradinarit si de beneficiile sale pot avea parte ambele ”tabere”.

Imbunatatirea functiilor mentale

Participarea la activitati horticole are o influenta pozitiva si asupra capacitatilor intelectuale si de comunicare. Ca terapie, gradinaritul imbunatateste memoria, abilitatile lingvistice, incurajeaza socializarea etc. Si exista chiar studii care sa dovedeasca.

Incurajarea independentei

Din cauza simptomelor cu care se manifesta sindromul Alzheimer (in principal a celor asociate uitarii), treptat, cine e afectat isi pierde din autonomie. Insa participarea activa, micile excursii in gradina incurajeaza senzatia de libertate si independenta.

Gradinaritul nu e doar o activitate oarecare

Avand loc in aer liber, gradinaritul (ca tot ce are legatura cu plantele) este o metoda ce da roade. Pentru ca incurajeaza interactiunea cu mediul inconjurator, faciliteaza antrenarea mentala, nu doar fizica.

Ca experienta cotidiana, implica fixarea unor obiective pe termen scurt, mediu si lung. Pe deasupra, solicita dezvoltarea simtului estetic. Si nu trebuie subevaluat niciunul dintre aspecte.

Pe scurt, e o activitate plina de satisfactii, ce nu-ntarzie sa-si arate ”rasplata”, incurajand oamenii sa-si doreasca sa se simta utili (prin crearea de lucruri si intetinerea lor) si sa aprecieze viata si ambientele naturale.

In cazul in care cei implicati sunt pacienti cu dementa, printre altele, gradinaritul contribuie la:

  • Stimularea simturilor;
  • Construirea unor amintiri placute, confortabile;
  • Diminunarea stresului si ridicarea moralului;
  • Atenuarea starilor de agitatie si de agresivitate;
  • Imbunatatirea orientarii in spatiu si timp;
  • Detasarea temporara de fixatii;
  • Imbunatatirea fortei fizice;
  • Reducerea riscurilor de leziuni locomotorii;
  • Stimularea capacitatii de invatare;
  • Recuperarea unor abilitati cognitive pierdute;
  • Extinderea materiei cenusii;
  • Consolidarea conexiunilor neuronale.

Bun de stiut!

Cultivarea si ingrijirea plantelor e unul dintre numeroasele mijloace prin care o persoana se poate mentine in forma. Prin exercitii regulate in gradina, se poate:

  • Pastra agilitatea fizica si mentala;
  • Controla greutatea corporala;
  • Diminua nivelul de stres;
  • Antrena forta si precizia mainilor;
  • Reduce riscul de depresii;
  • Normaliza presiunea sanguina;
  • Intari sistemul imunitar etc.

Privind cu atentie lista, vei vedea cat de mult se aseamana cu ce se intampla in urma activitatilor de tip aerobic (ciclism, dansuri, alergare, inot, mers etc.).

Dincolo de Ocean, s-a inteles deja care e imensul potential al metodei de tratament prin horticultura. In SUA, se practica deja de zeci de ani in centre specializate, in spitale universitare, unde studentii invata cum se pot aplica aceste metode si in caminele de batrani.

Foto: www.autumngrove.com

Care sunt avantajele caminelor de batrani private?

Intrebarea framanta multi cititori. Nelamuririle vin garla cand isi imagineaza in fel si chip centrele de ingrijire pentru varsta a treia.

De vina sa fie ideile preconcepute din trecut, asociate poate caminelor comuniste, vazute ca adevarate lagare de concentrare?

Posibil ca exageram cu comparatia. Sau poate NU.

Avantajele caminelor de batrani private: Punct de plecare, Casa mea Eden

Lista poate cuprinde numeroase aspecte pozitive. Dar le vom prezenta prin prisma a ceea ce cunoastem de fapt. Adica prin ce oferim rezidentilor cazati la Casa mea Eden, un coltisor de rai creat pentru bunastarea si siguranta bunicilor.

Ca sa nu generalizam (nu putem baga mana in foc pentru ce se intampla in alte structuri similare), ci sa intram si mai mult in detaliu...

De ce ar trebui o familie sa aduca la noi un bunic? De ce membrii familiei pot lua linistiti decizia sa incredinteze pe cineva drag unui centru specializat, in loc sa-l lase sa-si petreaca ultima perioada a vietii singur, intre zidurile pline de amintiri, dar atat de pustii ale propriei locuinte?

Asistenta medicala 24 de ore din 24

Incepem cu serviciile medicale. Dintre toate facilitatile pe care cineva le cauta, sunt cele mai frecvente. Varsta a treia se ”traduce” de regula prin mai mari sau mai mici probleme de sanatate.

La Casa mea Eden, asiguram supraveghere permanenta celor care au nevoie. Iar cand apar urgente, avem acoperire prin Serviciul National de Urgente (112). Dupa niste ani incolo, sunt inevitabile, e realitatea, indiferent daca e vorba despre Alzhaimer, fracturi sau stop cardio-respirator.

Companie agreabila, varste similare

Din pacate, multi percep eronat transferul intr-o casa de batrani. Il vad drept refuz sau abandon din partea apropiatilor. Sa nu uitam insa ca hotararea e bine venita cand apar anumite deficiente fizice si cognitive asociate altor probleme tipice varstei.

In cadrul structurii noastre, la fel ca in multe de genul, bunicii au posibilitatea sa se bucure de compania persoanelor de aceeasi etate, sa imparta amintiri si experiente, sa ramana activi fizic si psihic. Lucruri la care nu prea au acces cand li se scurg zilele si anii singuri, acasa.

Activitati recreative, remedii pentru singuratate

Ca o continuare a punctului precedent vin activitatile de socializare si recreative. Ele completeaza serviciile medicale, reusind astfel sa antreneze corpul si mintea intr-un mod placut, usor de patruns, bine primit chiar si de firile dificile, ursuze, pretentioase.

In Casa mea Eden, organizam variate actiuni (plimbari in aer liber, vizionari de filme, serate muzicale, jocuri de societate etc.) prin care bunicii pot interactiona intre ei si cu mediul extern, asa incat sa simta singuratatea doar ca pe un vis urat de care s-au eliberat.

Ambient primitor si personal amabil

Pe langa toate acestea, musafirii caminelor de batrani private au parte de o sedere linistita, in ambiente primitoare, construite si amenajate potrivit particularitatilor varstei. De regula, e vorba despre locatii in zone ferite de aglomeratie, de zgomote si de orice factor de stres ce poate altera / agrava starea.

Ca pozitionare pe harta judetului Bihor, nici ca puteam gasi alta mai inspirata pentru Casa mea Eden. Dovada stau natura necontaminata si pitoreasca a mediului rural, vecinatatea padurilor si apelor (prin apropiere curge raul Crisu Negru), precum si apropierea de centrul balnear Baile Felix.

Ca sa stie toata suflarea!

Avantajele caminelor de batrani private exista!

O structura particulara (nu de stat) in care sunt gazduiti seniorii, nu e un loc de masacru! Si nu poate fi privita ca atare. Deoarece ofera o gramada de plusuri, in care beneficiari directi sunt chiar bunicii.

Per total, un azil de batrani particular este chiar garantia profesionalismului din toate punctele de vedere. Si cand va veni vremea sa cauti unul, nu vei mai avea indoieli ca decizia e una corecta, bine intentionata.

Sa razi e un lucru tare serios. Nu-i de gluma! Si poate fi o terapie extraordinara la ”apusul” vietii. Fix asa! Si e despre beneficiile rasului la varsta a treia ca urmeaza sa-ti povestim!

Un zambet nu costa nimic, dar poate schimba totul. Starea interioara, aspectul...

Nu te gandi la riduri. Ele vin oricum... Asadar, de ce sa nu zambesti? De ce sa nu razi de cate ori ai prilejul? De ce sa nu cauti motive s-o faci pana si atunci cand nu iti vine?

Beneficiile rasului la varsta a treia: Ce se intampla in corp cand razi?

Un zambet, te rog! Razi, chiar!

Rasul e un gest automat si atat de banal incat de multe ori nici nu realizezi ca se intampla. Dar are o putere enorma. Efectele sale pot schimba viata. Influenta pozitiva e vizibila in special la persoanele in etate, pentru care devine un fel de masura profilactica.

Iata cum reactioneaza corpul dupa o tura zdravana de ras si care este raspunsul sau fiziologic:

  • Se imbunatateste oxigenarea sangelui si se dilata vasele sanguine, iar in consecinta, se regleaza tensiunea;
  • Au loc schimburi de oxigen la nivelul aparatului respirator, mai exact in plamani, ca urmare, elibereaza caile respiratorii;
  • Se consolideaza barierele de protectie naturala ale organismului, simultan cu reducerea sanselor de imbolnavire;
  • Creste productia de serotonina, un neurotransmitator responsabil de starea de bine, supranumit ”hormonul fericirii”;
  • Se stimuleaza sinteza endorfinelor, hormoni implicati in controlul placerii si durerii, cu proprietati analgezice;
  • Se contracta intreaga musculatura (nu doar muschii fasei abdominale), ceea ce imbunatateste tonusul muscular;
  • Organismul se relaxeaza, fiind neutralizate efectele nasoale ale stresului si anxietatii.

Beneficiile rasului la varsta a treia: De ce sa razi face bine la sanatate?

Concret ce inseamna toate aceste reactii fiziologice insiruite anterior?

Intarirea imunitatii

Stresul vine mana in mana cu o sensibilizare in fata maladiilor. Insa cand organismul este relaxat, va avea reactii mult mai rapide la orice amenintare, inclusiv la boli. Concret, sistemul imunitar va functiona mai bine.

Protectie cardiovasculara

Dilatarea vaselor de sange implica o diminuare a tensiunii (aviz persoanelor hipertensive!). Simultan, are loc si incetinirea ritmului cardiac, lucru ce inseamna ca inima functioneaza mai bine, fara sa mai depuna atata efort.

Energizare cognitiva

Surprinzator sau nu, beneficiile rasului la varsta a treia se vad si in activitatea cerebrala. Umorul actioneaza ca un fel de exercitiu asupra sanatatii mentale. Practic, antreneaza creierul, mentinandu-l ocupat cu voie buna.

Reducerea durerii

Atat zambetul, cat si rasul cu gura pana la urechi sunt gesturi asociate cu diminuarea senzatiilor de durere. Totul are o explicatie. Este vorba despre endorfine, responsabile de buna dispozitie, efectele fiind similare cu ale morfinei.

Incurajarea relatiilor

Singuratatea e boala grea la batranete. Doare si e greu de vindecat. Ba mai mult, directioneaza varstnicul spre izolarea iminenta. Din fericire, exista antidot, iar acesta e rasul. Daca e sincer, cu pofta, ajuta la construirea vietii sociale.

Prelungirea vietii

Ai vazut vreodata cat de imbatranite sunt fetele triste, abatute, suparate? La polul opus sta buna dispozitie. Surasul natural (nu fortat) lumineaza fizionomia, intinerind chipul cu ani buni.

Pe de alta parte, oamenii care de felul lor au o atitudine solara si zambesc sau rad frecvent, reusesc sa amane batranetea, intarziindu-i ”simptomele”. Si de multe ori ajunge sa te bine dispui ca sa simti zvacnirea tineretii.

La caminul de batrani privat Casa mea Eden, avem mare grija si de acest aspect.

Tinem la starea emotionala a oaspetilor nostri si facem tot ce putem sa le usuram suferintele si povara deceniilor. Reusim prin activitati de socializare si de divertisment, prin voie buna si crearea de contexte care imbie la interactionare si relaxare.

Foto: www.charlesgate.net

Inscrie-te la Newsletter si vei fi la curent cu ultimele noutati!